Procrastinarea este actul de a amâna un obiectiv sau un set de sarcini. În principiu, ea acţionează ca o forţă care te împiedică să urmezi ceea ce ți-ai propus. Astfel, ea reprezintă tendința noastră de a acorda prioritate nevoilor pe termen scurt, înaintea celor pe termen lung.

Procrastinarea este o provocare cu care ne-am confruntat cu toții la un moment dat. De când existăm pe această planetă, ne-am luptat să amânăm și să evităm problemele care contează pentru noi.

Trebuie să ne dăm seama că, în esență, procrastinarea este strâns legată de emoțiile noastre şi mai puţin de productivitate. Soluția implică mai puţin strategii de gestionare a timpului sau învățarea de noi metode pentru autocontrol. În schimb, are de-a face cu gestionarea emoțiilor.

Procrastinarea nu este un defect de caracter sau un “blestem” misterios asupra capacității tale de a gestiona timpul, ci o modalitate de a face față emoțiilor instigatoare și dispozițiilor negative induse de anumite sarcini – plictiseală, anxietate, nesiguranță, frustrare, resentimente, îndoială de sine și nu numai.

Pare ironic, însă: amânăm pentru a evita sentimentele negative, ca mai apoi să ajungem să ne simțim și mai rău. Pentru soluţionarea amânării, trebuie să găsim o recompensă mai bună decât evitarea – una care ne poate ușura sentimentele negative din momentul prezent, fără a provoca rău sinelui nostru viitor.

În primul rând, pentru a depăși procrastinarea, trebuie să înțelegi motivele pentru care amâni. Nu poți veni cu o soluție eficientă dacă nu înțelegi cu adevărat rădăcina problemei. Ca și în cazul majorității problemelor, conștientizarea și autocunoașterea sunt cheile pentru a afla cum să nu mai cazi în capcana amânării.

Pentru mulți oameni care dobândesc această perspectivă despre modul în care amânarea îi opreşte din a se mai simți că nu sunt suficient de capabili şi păstrarea lor în minte atunci când sunt tentați să cadă în obiceiuri familiare, neproductive, de amânare, este drumul potrivit pentru a rezolva problema procrastinării.

Dacă te simți tentat să amâni, atrage-ți atenția asupra senzațiilor care apar în mintea și în corpul tău. Ce sentimente îți provoacă ispita? Unde le simți în corpul tău? De ce îţi amintesc? Ce se întâmplă atunci când devii conştient de gândul amânării? Se intensifică? Sau scade în intensitate? Observi că apar alte emoții? Cum se schimbă senzațiile din corpul tău pe măsură ce continui să le conștientizezi?

Amânarea apare în moduri ascunse. Prinde-te în flagrant și oprește-te. Rămâi concentrat, aminteşte-ţi prioritățile, aminteşte-ţi toate beneficiile pe termen scurt și lung pe care le vei obține dacă iei măsuri pentru a îndeplini sarcina propusă. Întârzie activitatea de distragere a atenției. Mai întâi, fă-ţi treaba, apoi fă activitatea care nu este legată de muncă.

Aprinde-ți “focul” motivaţiei în fiecare dimineață. De ce lucrezi la obiectivul, proiectul sau pentru afacerea ta? Ce beneficii pozitive vei obține dacă lucrezi la acest obiectiv? Imaginează-ți rezultatele pozitive de care te vei bucura dacă acționezi şi îţi urmezi visul. Fă din aceasta o practică zilnică, mai ales dacă eşti tentat să amâni.

Pentru a depăși procratinarea, este esențial să rămâi motivat din motive productive. Prin motive productive, mă refer la acele motive care duc la sentimente și acțiuni pozitive, satisfăcătoare. Aceste motive sunt în contrast cu setarea unui obiectiv bazat pe teama de a nu eșua, sau de a nu părea prost sau de a nu te descurca mai bine decât alți oameni. Deși toate acestea sunt motive – adesea foarte puternice – ele nu sunt productive, deoarece ele evocă sentimente și acțiuni negative.

De exemplu, de teama de a nu părea prost, s-ar putea să nu pui întrebări, să nu aprofundezi noi domenii, să nu încerci metode noi sau să nu-ți asumi riscurile necesare pentru a învăța lucruri noi și pentru a atinge noi culmi. O modalitate bună de a pune în mișcare motive pozitive este să îţi stabileşti și să te concentrezi asupra obiectivelor tale. Identifică și notează-ţi motivele pentru obiectivele dorite și monitorizează-ți progresul în atingerea lor.

Totodată, așteptările nerealiste și neclare sunt adesea motivul blocării sau amânării noastre. Încrederea precede acțiunea, în timp ce incertitudinea sau copleșirea creează anxietate care erodează încrederea și perpetuează evitarea. Făcând ca așteptările noastre să fie clare și realiste, creștem încrederea și potențialul de urmărire a obiectivelor noastre.

Pe de altă parte, cei care procrastinează se pot teme să-și termine munca și să se expună respingerii sau criticilor. Drept urmare, ei evită eșecul, astfel încât să poată da vina pe termenele limită şi nu pe propriile abilități. Sau, va dura mult mai mult pentru a finaliza până şi cele mai simple sarcini, deoarece sunt îngrijorați dacă lucrează sau nu corect.

Uneori, amânarea poate fi un semn: indiferent de câte trucuri de productivitate ai folosi, dacă urăști ceea ce faci, nu vei fi productiv. Dacă te trezești că amâni continuu lucrurile, poate în interior, este ceva ce nu vrei să faci. Poate că mintea şi corpul tău încearcă să-ți spună ceva. Și în loc să încerci să te forțezi să o faci, poate că nu ar trebui să o faci.

La urma urmei, dacă îți place cu adevărat ceva, rareori amâni să lucrezi la el. Dacă îți place cu adevărat ceva, aproape că trebuie să te forțezi să petreci mai puțin timp făcând acel lucru pentru că, altfel, o vei face tot timpul.

Dar poate cel mai important, este să te ierţi pentru tendinţa de amânare. Cu cât interiorizăm mai mult rușinea și vinovăția, cu atât este mai probabil să amânăm în viitor, iar acesta poate fi un declanșator suplimentar care ne poate obliga să amânăm și mai mult.

În final, atunci când simţi că procrastinarea îţi bate la uşă – aminteşte-ţi următoarele sfaturi:  caută motivele amânării, construieşte-ţi motivația pas cu pas, crează obiceiuri durabile care îţi oferă impulsul pe care îl cauți, crește-ți gradul de conștientizare şi vizualizează viitorul pe care îl doreşti cu adevărat.

• Arhivă