Vin momente când, deşi ai pornit pe un drum nou către împlinirea vieții dorite, apar obstacole ce par să te pună la pământ, ce au intenția de a ucide speranța și visul, ce îți amintesc de toate eșecurile și distrugerile din trecut.

Aceste momente de cumpănă fac diferența dintre reuşită și eșec. Pentru că genul acesta de încercări vor dicta rezultatul final. În funcție de cum vei reacționa în aceste momente, vei defini motivația ta pe mai departe.

Așadar, ai pornit pe o nouă cale – necunoscută, dar necesară formării tale. Ți-e teamă de noile taine ce stau în faţa ta. Oscilezi între speranță și teamă. Tot acest proces ți-e complet străin. Dar, cu ajutorul “focului încrederii” și a determinării, reușești să faci paşi mici spre cine vrei tu să fii.

Apoi, apare un conflict, o dezamăgire, o rană nouă. Simți cum aluneci încet spre vechile tale dureri. Începi să te îndoiești de noul tău plan și de visurile tale. Ești foarte aproape să te lași învins și să te resemnezi.

Dar ceva în tine nu te lasă să te prăbușești din nou. Nu și de această dată! De data aceasta vei proceda diferit: îți vei dovedi că te-ai schimbat și vei reacționa altfel.

De ce? Pentru că nu mai ești persoana din trecut. Ai crescut, te-ai maturizat, ai reușit să te vezi clar, să te apreciezi și să te iubești. Și nimeni și nimic nu poate sta în calea ta către visul tău cel mai de preț.

Iar, dacă această nouă rană a fost provocată de un om drag, îți aduci aminte că nimeni nu rănește din iubire. Foarte posibil ca acea persoană să se lupte cu propriile dureri și răni.

A renunța la visul tău nu ar rezolva nimic. În schimb, alegi să acționezi cu compasiune, iubire și înțelegere. Îți aperi propria viziune, continui ceea ce ai început și iei totul ca pe o nouă lecție ce este menită să te facă mai puternic.

Când luăm decizii impulsive din pricina durerii și a furiei nu facem altceva decât să anulăm tot progresul făcut până în acel moment.

De cele mai multe ori, când te afli pe un drum nou este posibil să te simți singur. Și poate că așa și este. Dar asta nu înseamnă că nu poți împărtăși puțin din călătoria ta și cu ceilalți. Uneori este necesar să-i lasăm pe ceilalți să ne observe noile rezoluții.

Este o linie foarte subțire între dorința de a ne proteja și tendința de a ridica ziduri. Este recomandat să ai implementat un sistem de apărare și ocrotire împotriva impactului eventualelor descurajări. Dar, dacă acest sistem este construit din ziduri înalte, ce nu fac altceva decât să anihileze aproprierea și comuniunea cu ceilalți, atunci e foarte posibil să ai probleme.

În viață, este normal să te simți vulnerabil uneori, sau naiv alteori.  Și da, este foarte posibil să fii rănit din pricina acestei deschideri. Însă, fară această deschidere ai rata multe momente frumoase.

Așa că, nu lăsa o neînțelegere sau un mic eșec să te oprească din drumul tău către ceva uimitor. Nu te lăsa descurajat sau oprit. Adu-ți aminte că nu ești singur și orice este posibil dacă continui să faci paşi mici spre visul tău.

• Arhivă