Viaţa este un şir lung de iluzii. Noi alegem în mod conştient sau inconştient iluzia ce o credem reală.

În acest joc interpretăm pe rând sau concomitent rolul de scenarist, regizor şi actor. În funcţie de o anumită idee sau de un anumit vis ne creăm pe scena vieţii circumstanţele după care ne construim sceneta.

Încă de mici se dezvoltă în conştienţa noastră nişte idei despre viaţă. Uneori putem împrumuta sau chiar copia idei din mediul în care creştem, sau cei mai rebeli dintre noi aleg ceva total opus. În funcţie de sentimentele declanşate ne decidem în mod subconştient, viitorul.

Cei mai mulţi dintre noi îşi crează inconştient scenariul vieţii ca apoi să-l urmeze fără a se îndoi de el. De cele mai multe ori scenariul creat cu ani în urmă devine deranjant şi nedorit, iar în loc să-l schimbăm, să ne reinventăm, adaugăm un nou detaliu personajului jucat: aşa numita scuză sau aşa numitul rol de victimă. Oricine altcineva este responsabil de eşecurile noastre, de nemulţumirile noastre, de limitările noastre, dar niciodată noi. Şi atunci, pe motivul mincinos că suntem neputincioşi, ne resemnăm şi acceptăm situaţia neplacută din viaţa noastră fără a încerca să schimbăm traiectoria. Şi uite aşa, cădem într-o năuceală la care ne condamnăm pentru tot restul vieţii. Trăim foarte puţin şi trecem prin viaţă ca nişte morţi vii.

Un fapt deloc iluzoriu este faptul că totul are un început şi un sfârşit. Aşadar, cu cât învăţăm mai repede acest adevăr cu atât ne putem schimba mai repede iluziile. Mereu trebuie să căutăm să trăim din autenticitatea noastră absolută.

De câte ori am trăit momente ce ne-au schimbat traiectoria vieţii definitiv şi la momentul respectiv le-am perceput ca fiind sfărşitul? Iar apoi, mai târziu, mult mai târziu, am înţeles de ce momentul ăla atât de dureros a fost imperios necesar în transformarea noastră. Fără acel eveniment nu am fi putut privi viaţa din perspectiva din prezent. Acestea sunt aşa zisele treziri necesare din iluzii, ce te iau pe nepregătite şi te transformă. Fără ele am fi blocaţi într-o buclă de timp învârtindu-ne din nou şi din nou, la nesfârşit.

Prin urmare tu ce iluzie alegi să trăieşti? Eşti conştient de puterea ta creatoare? Eşti gata să fii propriul tău stăpân şi să trăieşti pe bune viaţa? Ce miraj îţi apare în minte în momentele când visezi cu ochii deschişi? Cum ar arăta viaţa dacă ai trăi după bunul plac?

Vrei să te laşi ghidat de teamă şi de neîncredere? Sau eşti dispus să rişti şi să îţi dai voie să trăieşti aşa cum simţi? Nimeni nu te poate opri, doar tu o faci. Nu te mai ţine blocat în stadiul de visare. Începe să o trăieşti şi dă-ţi drumul, eliberează-te şi gustă viaţa. Nu o să fie simplu şi uşor, dar clar mult mai plăcut de experimentat decât să te integrezi într-un anumit format al societăţii ce îţi provoacă repulsie.

Fii unic şi rebel! Nu te mai anestezia! Fii conştient de fiecare moment prezent şi realizează că tu alegi modul în care rulează filmul vieţii tale. Îndrăzneşte să îţi transformi dorinţele în realitate.

• Arhivă